Cetatea Histria

După războaiele persane, Histria a înregistrat în secolul al V-lea î.Hr. o perioadă de înflorire. În secolul al IV-lea î.Hr. A intrat sub influența sciților. Din secolul I î.Hr. Histria a aparținut sferei de influență romane, întreruptă de o scurtă guvernare a regelui dac Burebista asupra orașului.

Declinul orașului, care aparținea provinciei romane Moesia inferioară din Imperiul Roman, a început cu atacuri ale goți la mijlocul secolului al III-lea d.Hr., dar a continuat să existe ca parte a provinciei Scythia, până în perioada bizantină timpurie. După ce a fost distrusă de avari și slavi, Histria a fost abandonată la începutul secolului al VII-lea d.Hr.

Din 1914, săpăturile arheologice ale cercetătorilor români au avut loc în repetate rânduri în Histria, descoperind părți ale clădirilor bizantine și romane și pătrundând în cele mai vechi straturi grecești, care datează din secolul al VII-lea î.Hr. Fundațiile unui templu pentru Zeus Polieus din secolul al VI-lea î.Hr. (perioada preromană) au fost scoase la lumină împreună cu resturi ale unui mic templu doric pentru Theos Megas și a unui templu elenistic al Afroditei. Majoritatea clădirilor cercetate arheologic aparțin fazei târzii ale orașului (secolele IV-VI).

Situl arheologic din Histria are Eticheta Patrimoniului European.