Sfinxul din Bucegi

Stânca pe care este conturat Sfinxul a fost suspusă intemperiilor de-a lungul vremii, rezultatul fiind chipul uman care se întrevede astăzi dacă privești stânca dintr-un anumit unghi. Denumirea actuală datează din anul 1935. Deși sfinxul ca personaj mitologic este feminin și reprezintă o leoaică înaripată cu cap și tors de femeie, numele Sfinxului din Bucegi este mai degrabă dat de componenta antropomorfică și de caracterul impresionant al monumentului. 

Deși de regulă este numit simplu doar „Sfinxul” și nu are neapărat nevoie de dezambiguizare, în România există mai multe stânci care par să capete chip uman când sunt admirate dintr-un anumit unghi. Printre acestea: Sfinxul Bănățean, Sfixul Bratocei sau Sfinxul de la Pietrele lui Solomon. Popularitatea Sfinxului din Bucegi nu e dată doar de imaginea stâncii, ci și de legendele legate de acest loc. Unii consideră că undeva în apropiere ar exista „gura de rai” din Bucegi.

Caracterul de monument natural interzice distrugerea lui sub orice formă; însă numărul mare de turiști care încearcă să surprind Sfinxul în diverse poze a dus în ultimii ani la erodarea stâncii la baza chipului uman.