Cetatea Lita

Atestată documentar pentru prima dată în anul 1324 sub denumirea Castrum Leta, cetatea a avut un trecut zbuciumat, reflectând frământările politice ale Evului Mediu transilvănean.

În 1405, împăratul Sigismund de Luxemburg a donat cetatea orașului Cluj, dar ulterior a împărțit moșiile aferente între mai mulți nobili influenți: Jakcs Janos, judecătorul Vana și Laszlo, voievodul de Beiuș. După moartea împăratului, cetatea a trecut prin mâinile unor familii nobiliare de seamă, precum Losonczi, Herepei, Pongracz și Perenyi. În 1456, Ioan de Hunedoara a oferit cetatea drept moștenire unei verișoare a lui Pongracz Janos – Csolnokosi Klara –, iar în deceniile următoare, ea a fost stăpânită succesiv de Corvin Janos, Balassa Ferenc, Artanhazi Bornemissza și alții.

Un moment dramatic din istoria cetății s-a produs la 12 februarie 1562, când în timpul unui asediu au explodat magaziile de pulbere din subterane, cauzând distrugeri majore. În 1569, ruinele și pădurile din jur au fost oferite lui Geczy Janos, care a restaurat parțial cetatea și a transformat-o din nou în locuință. Familia Geczy a locuit aici aproape un secol, iar numele Cetatea Geczy provine din această perioadă.

Mai multe legende locale sunt legate de această familie, sporind misterul și farmecul locului. Cetatea a fost definitiv părăsită cel mai probabil în timpul războaielor purtate de curuții lui Francisc Rákóczi al II-lea, la începutul secolului al XVIII-lea. La finalul acelui secol, ruinele sale apar consemnate pe Harta Iosefină a Transilvaniei (1769–1773) sub denumirea germană Altes Schloss („Vechiul Castel”).

Astăzi, ruinele Cetății Lita rămân unul dintre cele mai pitorești vestigii medievale din Apuseni, atrăgând turiști pasionați de istorie, drumeții și panorame spectaculoase.

Gratuit